VINA LUI VLADIMIR TISMANEANU

In timp ce majoritatea USL din Parlament a amanat din nou ridicarea imunitatii deputatului PSD Ion Stan, acuzat de DNA de luare de mita, Victor Ponta si guvernul sau se napustesc cu toata reaua credinta de care sunt capabili asupra lui Vladimir Tismaneanu și a echipei sale de la IICMER.  Infractorul este desigur presedintele Comisiei prezidentiale pentru analiza regimului comunist, nu deputatul care, conform materialelor aparute in presa, trafica bani si beneficii in campanie.  Nu cred in ruptul capului ca  Vladimir Tismaneanu si colegii sai  platesc pentru că au vorbit prea mult la telefon, ci mai degraba pentru ca au cercetat arhivele si au facut public ceea ce au gasit.  De aceea a si fost indepartat Vladimir Tismaneanu cu brutalitate si fara nici o explicatie si nici o evaluare a activitatii de la conducerea Consiliului stiintific al IICMER, asa cum Horia Roman Patapievici a fost demis din fruntea ICR si pentru Politice si pentru restul scrierilor academice si jurnalistice.  

Normal ar fi ca guvernul Ponta, daca tot vrea sa ne demonstreze ca a avut dreptate sa-l inlocuiasca pe Vladimir Tismaneanu macar din punct de vedere financiar (caci din punct de vedere stiintific nu are absolut nici un argument), sa ne spuna daca actualul presedinte al Consiliului stiintific este remunerat de la buget si eventual cu cat; daca foloseste masinile institutiile si daca i se deconteaza convorbirile telefonice. Imi este greu sa cred ca toate aceste lucruri nu se intampla.

Si atunci? Ce rost are sa insulti un universitar american cu o reputatie internationala bine consolidata? Este oare bine ca, in semn de protest, un alt profesor american de prestigiu, Mark Kramer, a demisionat si el din Consiliul stiintific al IICMER? Dar ce vorbesc eu aici despre Mark Kramer! Victor Ponta si oamenii sai probabil ca nu habar nu au ca este coordonatorul Centrului de studiere a Razboiului Rece de la Harvard – caci Harvard este o universitate la care nu vor avea acces nici ca vizitatori.  

Imi dau seama insa ca pledez in zadar: guvernul Ponta si toata suita de non-valori intelectuale si stiintifice pe care le promoveaza si ocroteste nu numai ca nu au nevoie de prezenta in viata stiintifica romaneasca a oamenilor de stiinta consacrati pe plan international; ei  au nevoie tocmai ca acesti oameni sa nu fie prezenti in universul nostru stramt.  Numai asa se vor putea impauna Ponta & Co.  cu titlurile obitinute prin frauda intelectuala, cu articolele fara nici o  valoare publicate prin reviste obscure, cu pozitii confortabile de profesori in universitati fara prestigiu. Nu a blocat guvernul Ponta din primele zile ale guvernarii sale, accesul la baza de date Thomson Reuters? Nu a scos acelasi guvern oamenii de stiinta straini si romani  care lucreaza in strainatate din toate forurile de atestare stiintifica din Romania?

Pana la urma, tot ce se intampla este logic: comunismul a promovat non-valorile intelectuale si s-a temut de cei ce gandesc si se exprima liber; a practicat standarde duble si s-a bazat pe oportunisti, impostori si non-valori. La fel si guvernul Ponta, USL si suita. Vina lui Vladimir Tismaneanu, a lui H.R. Patapievici si a altora asemenea lor este nu numai ca au criticat si critica practicile totalitare, ci si ca au o certa valoare intelectuala. In comunism  asa ceva este inadmisibil. Sub guvernarea USL este la fel.

ZIUA VRAJBEI NOASTRE

                                               Now is the winter of our discontent, made glorious summer…

                                               William Shakespeare, Richard III

Va invit sa facem un exercitiu de imaginatie si sa ne gandim cum ar arata ziua nationala daca peisajul nostru mediatic nu ar fi dominat de Antene, de RealitateaTV si de RomaniaTV.  Ar mai fi ea un prilej al afirmarii dezbinarii natiunii? Ar mai fi huiduit sistematic seful statului atunci cand trece in revista garda de onoare?  Sigur, raul vine de fapt din spatele celor trei organizatii media, de la politicienii asociati cu ele, adica de la USL.

Daca ne vom hotari sa nu fim amnezici, ne vom aminti ca acesti politicieni sunt cei care au stricat ceremoniile consacrate zilei nationale de la bun inceput, fie ca erau sau nu erau la putere.  Sa ne amintim asadar de 1 decembrie 1990, cand, la Alba Iulia, Corneliu Coposu era huiduit cu sete de trupele de soc ale FSN, in timp ce premierul de atunci, Petre Roman trimitea bezele ziaristelor si zambea fericit in dreapta si in stanga.  Sa ne mai amintim si de huiduielile pe care le-a incasat, tot de un 1 decembrie si tot la Alba Iulia, presedintele Emil Constantinescu, pe atunci adversar al PSD, si sa nu trecem cu vederea toate manifestarile generatoare de dezbinare care au umbrit si alte momente ce ar fi trebuit sa fie de bucurie si unitate nationala, cum a fost de pilda intrarea noastra in UE, pe care premierul Tariceanu a tinut neaparat sa o sarbatoreasca separat de presedinte.  Nimeni nu stie mai bine ca noi sa-si strice marile sarbatori!

Multi vor spune ca in ultimii ani aceasta accentuare a fracturii din societate i se datoreaza presedintelui Basescu.  Le amintesc ca nici presedintele, nici PDL, cu toate defectele lor incontestabile, nu au trimis grupuri de scandalagii care sa  saboteze sarbatorile natiunii, cel putin in Capitala.

Personal, am devenit definitiv imuna la iluzia spontaneitatii protestelor bine tintite politic inca din decembrie 2004, cand i-am vazut cu ochii mei pe PDSR-istii adusi cu autobuzul Dumnezeu stie din ce vagauni ca sa atace masina candidatului de atunci Traian Basescu inainte de dezbaterea televizata premergatoare ultimului tur de scrutin.  Nu cred nici astazi ca exista romani care sa se fi dus din proprie initiativa la Arcul de Triumf de 1 Decembrie, sa se fi asezat strategic chiar in spatele fanfarei, ca sa poata fi auziti cand il huiduie pe presedinte, creand un eveniment doar pentru ca presa sa poata scrie despre el. Arta manipularii nu este chiar atat de subtila.

Cred ca majoritatea romanilor care au asistat la parada militara s-au dus acolo fara o agenda politica, indiferent ce cred despre seful statului.  Nu s-au dus sa se certe, ci sa se bucure.  Si sunt aproape sigura ca, fara televiziunile mogulesti, dar cu un spatiu public echilibrat si deschis dezbaterilor critice obiective si echilibrate, am fi mai uniti si mai prosperi, pentru ca nu am mai fi prizonierii intereselor unor politicieni malefici.

Programul de dezbinare nationala al PSD, cu toate incarnarile sale anterioare (FSN, FDSN,PDSR), a fost activ inca de la inceputurile statului roman post-comunist, daca ne amintim (si trebuie sa ne amintim!) de propaganda mincinoasa la adresa lui Corneliu Coposu – cel care, potrivit raspandacilor vremii, ar fi trait trimp de 17 ani la Paris, nu in Baragan in domiciuliu fortat, si ar fi fost chiar casatorit cu Doina Cornea!  Oare am uitat ca in 28 si 29 ianuarie 1990  de pe ecranul televiziunii publice se revarsau valuri de minciuni la adresa demonstrantilor pasnici si plini de umor impotriva FSN? Ca orasul a fost cuprins atunci de un val de ura irationala la adresa liderilor PNTCD si PNL, care a culminat cu scoaterea Seniorului din sediul sau? Aceleasi forte ale dezbinarii au intrat in actiune si in 13-15 iunie, in septembrie 1991, si din nou in 1999, cu prilejul mineriadelor.  Singura diferenta este ca acum PSD are alaturi de sine PC si PNL.

Iata-i asadar din nou la lucru pe succesorii regimului comunist, cei care nu accepta ca Romania se poate transforma dintr-o feuda a lor intr-un stat democratic autentic (nu “original”); cei care nu pot accepta statul de drept pentru ca le-ar pedepsi faradelegile; cei care nu vor sa respecte regulile economiei libere; cei imbogatiti pe seama bugetului de stat – si deci pe seama noastra – in sfarsit, cei care nu vor lasa niciodata un spatiu de manifestare celor care gandesc liber.  Cum acestia nu pot fi manipulati, ei trebuie eliminati, izgoniti din tara sau, daca nu vor sa plece, exclusi din spatiul public.  Puterea trebuie sa le apartina pe vecie lor si numai lor!  Sa nu ne facem iluzii: sub stapanirea lor iarna vrajbei noastre nu se va transforma niciodata intr-o vara stralucitoare.

Asa am ajuns aici, din nou dezbinati de ziua nationala, uitand ca 1 Decembrie este ziua Marii Uniri, nu a marii fracturi, bantuiti de fantomele trecutului si incapabil sa iesim din cercul vicios impus de cei care au ocupat puterea in decembrie 1989.  Intrebarea este: ramanem sclavi fericiti ai manipularii sau ne trezim?

 

PS: Versul shakesperean din motto a fost folosit de John Steinbeck ca titlu de roman.  Faptul ca romanul se referea printre altele la un plagiat mi-a scapat initial. Acum imi amintesc insa ca plagiatorul este rusinat si descalificat din competitia pe care o castigase. La americani se poate.