KLAUS, PREȘEDINTELE LUI FELIX

Cine a crezut că Mihai Gâdea este candidatul prezidențial al Varanului ar face bine să vizioneze emisiunea de luni seara de la RealitateaTV, în care candidatul „marelui Partid Național Liberal” (sună ca dracu’, trebuie să recunoașteți) și-a expus principiile și ideile. Nu voi insista asupra incapacității domnului Johannis de a interpreta credibil textul pus în față de strategii de campanie, dar voi spune totuși, bazându-mă pe experiența proprie, că gorjenii – pe care îi cunosc destul de bine – nu vor avea niciodată răbdare să-l asculte, atât de prost vorbește! Și nici nu ar avea de ce să-l asculte, căci omul pur și simplu nu are mesaj propriu, nu are forță – și nu o are pentru că nici el nu crede în ceea ce spune.

Punctul nevralgic al discursului domnului Johannis a fost însă atitudinea față de Dan Voiculescu și față de actele de violență petrecute în timpul „plimbării împotiva statului” de duminică seara. Era un bun prilej pentru primarul Sibiului să ne convingă că nu a făcut blat cu USL, că nu este candidatul „coaliției Grivco”, și că dorește cu adevărat să schimbe din temelii „sistemul ticăloșit”. Ei bine, ne-a convins exact de contrariu: nici un cuvânt critic la adresa lui Dan Voiculescu și a jafului practicat de acesta și de rețeaua sa la adresa statului. Tot ce a găsit cu cale să spună candidtul ACL – și, desigur, al „marelui Partid Național Liberal” – este că el respectă deciziile instanței și că va garanta independența justiției. Iar despre evenimentele de duminică nu a putut spune decât că a fost un protest neautorizat, că nu e bine că au fost bruscați jurnaliștii și că autoritățile ar fi trebuit să-și facă datoria. Totul spus scurt, sec, fără vlagă și fără chef. Cine nu mă crede, să vizioneze emisiunea.

Personal, eu aș fi așteptat din partea candidatului „marei opoziții” să atace frontal și cu vigoare racilele actualului sistem, care a permis fraudarea statului și ne menține într-o stare de subdezvoltare economică; să demonstreze că este conștient de abuzurile actualei puteri, de incompetența guvernanților și de complicitatea dintre politicienii venali și corupți și o foarte mare parte a presei.  Altfel de ce am avea nevoie de opoziție? Doar ca să ne învețe manierele elegante?

Este adevărat că domnul Johannis s-a străduit să afirme apăsat că orientare pro-occidentală a României nu este negociabilă, dar noi știm din experiență că poți fi și cârtiță a Federației Ruse în interiorul NATO și al UE. Iar adorația moderatorilor de la Realitatea TV, post cu simpatii mai degrabă estice decât vestice, ar trebui să le dea de gândit celor care nu vor să trăiască superficial.

În sfârșit, urmărindu-l ieri seară pe Klaus Johannis, mi-a venit în minte o  posibilă explicație a evoluțiilor politice din ultima vreme: cred că ieșirea PNL din USL nu a fost decât o mișcare de fațadă, menită să credibilizeze candidatul PNL la președinție, știut fiind faptul că acest candidat este tot un produs al sistemului, „garantat Felix”. Klaus Johannis l-a înlocuit pe Crin Antonescu pentru că popularitatea acestuia din urmă se erodase serios. Cred de asemenea că toată telenovela cu respingerea de către PSD a numirii sale în funcția de ministru de interne și de vicepremier pentru probleme economice a fost tot o manevră pentru credibilizarea domnului Johannis ca om al opoziției. Să fim serioși: cererea PNL era absurdă și era formulată astfel tocmai pentru a fi respinsă. Pe scurt, circ ieftin. În concluzie, cred că totul este praf în ochi, pentru că este limpede că PSD câștigă în ambele cazuri: dacă pierde Klaus Johannis (cazul cel mai probabil), va deține puterea absolută, iar dacă va câștiga Klaus Johannis, tot PSD și PC vor deține puterea absolută. Indubitabil Victor Ponta va rămâne premier – și se va înțelege perfect cu noul președinte, care îi va vorbi frumos și respectuos! În acest scenariu – în care cred – rolul PDL este simplu de descris, dar nu m-am hotărât dacă e mai potrivit să folosesc termenul „trădare” sau cel de „vânzare”. Dar unde să fi ajuns PDL sub conducerea lui Vasile Blaga, vă întreb?

În concluzie, singurul candidat care va merita votat în această toamnă este Monica Macovei. Chiar dacă nu are șanse, are valoare, are principii și s-a dovedit curajoasă și consecventă. Ați ghicit: anul acesta nu mai votez cu răul cel mai mic, pentru că el nu există.

PLIMBAREA IPOCRIZIEI

Duminică seara, după marșul manipulatorilor care controlează actuala putere , manifestație despre care s-a scris deja deci nu voi relua amănuntele, am asistat la triumful ipocriziei atât din partea unor televiziuni, cât și din partea oamenilor politici. Ce se întâmplase de fapt în fața Palatului Cotroceni?

Un exercițiu de memorie

Pentru cei care nu suferă de amnezia voluntară care lovește periodic poporul român – și este mai destructivă pentru fibra morală a națiunii decât Ebola – a fost vorba despre o nouă acțiune în forță a acelorași forțe mediatice și politice care au căutat să zădărnicească nu numai integrarea României în UE și NATO, ci și orice reformă care le amenința campania de spoliere a statului român. Același lucru s-a întâmplat și în iarna din 2011/2012, când tot Antena3, cu sprijinul neprecupețit al PSD, PNL și PC, a montat diversiunea (reușită) din Piața Universității. Mișcarea a avut puțin sprijin spontan, fiind ținută în viață de „revoluționarii” domnului Iliescu și de oamenii lui Mircea Dogaru, personaj care a și declarat cu aplomb că nu ar mai fi fost nimeni în piață dacă ar fi plecat trupele lui. Sunt sigură că avea dreptate.

Un nou episod al campaniei declanșate de aceste forțe malefice grupate în jurul lui Dan Voiculescu și al USL s-a desfășurat în 2012, când au speriat lumea civilizată cu mineriada politico-juridică din iulie. Și despre aceasta s-a scris, dar merită să ne amintim că este vorba de exact aceleași forțe politice. Cum campania lor nu a reușit să blocheze justiția, pentru că țara nu prea are bani și depinde de sprijin extern pentru a obține credite la dobânzi rezonabile, iar sprijinul nu vine fără certificatul de bună purtare de la UE și FMI, am avut parte de spectacolul de duminică, în care manipulatorii din media s-au unit din nou cu politicienii PSD pentru a exercita din stradă presiuni asupra guvernului și asupra justiției. Și presiunile vor continua. Sunt nevoită să-i dau dreptate lui Sebastian Lăzăroiu, care vede în lansarea informală a candidaturii lui Mihai Gâdea la președinție o formă de presiune asupra lui Victor Ponta în scopul garantării grațierii infractorului Voiculescu. Să recunoaștem că Adrian Năstase nu a avut parte de un asemenea sprijin, ceea ce demonstrează, dacă mai era nevoie, că Dan Voiculescu ocupă un rang superior în ierarhia „sistemului ticăloșit”.

 

Exerciții de ipocrizie

Dacă avem vie în minte analogia dintre „Piața Universității” din 2011/2012 și „plimbarea împotriva statului” de duminică, este greu să te lasi impresionat de lamentațiile unor televiziuni care se revoltă acum (justificat) împotriva agresării ziariștilor de către manifestanți, după ce au fost în cel mai bun caz indiferenți acum doi ani, când aceleași trupe de șoc ale lui Dan Voiculescu agresau la fel de sălbatic echipele de filmare ale TVR, instituție aflată atunci, e drept, sub altă conducere decât cea impusă ulterior de USL, și mai ales după ce au avut ani la rând aceeași politică editorială cu cea a trustului Intact. În plus, protestul – fie și corect – sună fals când rulezi obsesiv un material despre Dan Voiculescu pe fondul muzical al melodiei „My Way” interpretate de Frank Sinatra. Mesajul subliminal este acela că „Felix” ar fi fost de fapt un tip curajos care a înfruntat lumea cea rea în numele fidelității față de propriile principii. Să fim serioși!

Tot legat de mass media, dar din perspectiva politicienilor, campionul ipocriziei se dovedește a fi premierul Victor Ponta, care, imediat după pronunțarea sentinței CAB în cazul ICA, s-a grăbit să sară în apărarea libertății de opinie și a jurnaliștilor – adică să asigure Antena3 că nu va avea probleme. Dar nu este oare vorba de același Victor Ponta care, în 2011-2012 făcea zilnic, împreună cu Crin Antonescu, o campanie feroce împotriva TVR, doar pentru că nu era aservită USL? Nimeni din breaslă nu s-a sesizat atunci de acest atac la adresa libertății de opinie și independenței media și nici măcar ziariștii nepătați nu vor să-și amintească de el.

Mai revoltătoare însă decât atitudinea lui Victor Ponta, ai cărui jandarmi i-au apărat mai degrabă pe agresori decât pe ziariști – în numele libertății presei, desigur! – este însă ipocrizia pnl-iștilor, care au defilat ieri la televiziune și pe internet revoltându-se împotriva complicității PSD la acțiunile de protest împotriva justiției. În timp ce, în studioul Antenei 3, Ecaterina Andronescu era în extaz față de protestatari și pupa tălpile „jurnaliștilor” lui Felix, liberalii, în frunte cu Ludovic Orban, au protestat cu fraze corecte împotriva agresiunii asupra ziariștilor și întregii acțiuni. Dar cum poate totuși domnul Orban, și alții ca el, să acuze PSD că l-a susținut tot timpul pe Dan Voiculescu, când el însuși, cu tot partidul lui, a încheiat o alianță politică cu PC, Alianța de Centru-Dreapta, care era partenerul PSD in USL, și când a susținut în 2011 și 2012 toate campaniile nedemocratice ordonate de Dan Voiculescu? După ce am asistat la parada ipocriziei de duminică, imi vine să mă întreb – a câta oară? – cât de amnezici și de proști ne cred oare politicienii.  Judecând după cât de bine au reușit manipulările Antenelor, mă întreb totodată de ce ne-ar crede altfel.